← Înapoi

Proiectul cursului

Literatura proiectului

Lucrările pe care se sprijină proiectul: sursa datelor, cadrul teoretic și metodologia. Selecția nu acoperă întreaga literatură despre SCI și migrație, ci doar lucrările folosite în caiete și în pașii proiectului.

Întrebarea de cercetare

În ce măsură se explică legăturile sociale dintre locuri prin migrația dintre ele și ce rămâne neexplicat după distanță și migrație?

Legăturile

Ce locuri sunt legate între ele și cât de puternic.

Bailey și colegii (2018); Johnston, Kuchler, Kulkarni și Stroebel (2026)

Oamenii

Rețelele de migranți și câmpurile de migrație: destinațiile celor care întrețin legăturile.

Palloni și colegii (2001); de Haas (2010); Sandu (2005); Sandu (2025)

Locul

Factorii care explică legăturile independent de migrație: distanța, granița, limba, istoria.

Bailey și colegii (2020)

SCI nu este o măsură a migrației, iar un indice din 2026 nu poate explica o migrație anterioară. Relația se formulează ca asociere, nu ca relație cauzală (de Haas, 2010).

Tipurile de surse

Datele
Proveniența datelor și ce măsoară fiecare variabilă.
Teoria
Mecanismele care explică fenomenul, conceptele și ipotezele care decurg din ele.
Metoda
Cum au fost măsurate conceptele și ce modele au folosit studiile anterioare.
Documentația
Unelte pentru căutarea literaturii și gestionarea referințelor.

Bibliografie

Sursa datelor

  1. Johnston, D., Kuchler, T., Kulkarni, M. și Stroebel, J. (2026). The Social Connectedness Index: A large-scale dataset of social ties across geographic locations. Data in Brief, 67, 112905. doi.org/10.1016/j.dib.2026.112905

    Descrierea exactă a setului folosit: instantaneul din ianuarie 2026, 178 de țări, nivelurile geografice, populația inclusă (utilizatori activi, cu peste 20 de prieteni) și motivul pentru care valorile nu sunt comparabile între fișiere. Este referința care se citează pentru date.

    C1 · C8

Cadrul teoretic

  1. Bailey, M., Cao, R., Kuchler, T., Stroebel, J. și Wong, A. (2018). Social connectedness: Measurement, determinants, and effects. Journal of Economic Perspectives, 32(3), 259-280. doi.org/10.1257/jep.32.3.259

    Articolul care a introdus indicele: ce măsoară (o probabilitate relativă de prietenie), faptul că scade puternic cu distanța și că reflectă migrația, inclusiv pe cea veche.

    C1 · C3 · C6

  2. Palloni, A., Massey, D. S., Ceballos, M., Espinosa, K. și Spittel, M. (2001). Social capital and international migration: A test using information on family networks. American Journal of Sociology, 106(5), 1262-1298. doi.org/10.1086/320817

    Teoria rețelelor de migranți: legăturile cu cei plecați anterior reduc costurile și riscurile migrației pentru cei care urmează. De aici ideea că migrația și legăturile sociale sunt asociate.

    C3

  3. de Haas, H. (2010). The internal dynamics of migration processes: A theoretical inquiry. Journal of Ethnic and Migration Studies, 36(10), 1587-1617. doi.org/10.1080/1369183X.2010.489361

    Migrația și legăturile se întrețin reciproc (mecanisme de feedback), dar nu nelimitat. De aici regula proiectului: relația dintre SCI și migrație acționează în ambele sensuri, deci nu se poate afirma care dintre ele o produce pe cealaltă.

    C3 · C7

  4. Sandu, D. (2005). Emerging transnational migration from Romanian villages. Current Sociology, 53(4), 555-582. doi.org/10.1177/0011392105052715

    Migrația românească nu este uniformă: localitățile se organizează în câmpuri de migrație, fiecare cu destinațiile lui (între altele Germania, Ungaria, Italia, Turcia, Spania). Oferă cadrul românesc al întrebării de cercetare.

    C3

  5. Sandu, D. (2025). A multi-level migration system between regions of origin and the European hexagon of attraction. International Migration, 63(5), e70092. doi.org/10.1111/imig.70092

    Județele României și cele șase destinații mari (Italia, Spania, Germania, Regatul Unit, Franța, Austria), pe fluxuri 2011-2021. Reperul cu care se compară orice hartă a diasporei construită din SCI.

    C3

Metodologia

  1. Bailey, M., Johnston, D., Kuchler, T., Russel, D., State, B. și Stroebel, J. (2020). The determinants of social connectedness in Europe. În Social Informatics (SocInfo 2020), LNCS 12467 (pp. 1-14). Springer. doi.org/10.1007/978-3-030-60975-7_1

    Aceeași întrebare, pe regiunile Europei: log SCI explicat prin log distanță, graniță, limbă, istorie. Precedentul pentru ipotezele din C6 și pentru modelul din C7; folosește și Oltenia ca exemplu.

    C6 · C7

  2. Blondel, V. D., Guillaume, J.-L., Lambiotte, R. și Lefebvre, E. (2008). Fast unfolding of communities in large networks. Journal of Statistical Mechanics: Theory and Experiment, 2008(10), P10008. doi.org/10.1088/1742-5468/2008/10/P10008

    Algoritmul Louvain, folosit pentru identificarea comunităților. Exemplul din articol, o rețea de telefonie din Belgia, regăsește granița lingvistică; aceeași logică se aplică rețelei regiunilor din proiect.

    C6

  3. Aronow, P. M., Samii, C. și Assenova, V. A. (2015). Cluster-robust variance estimation for dyadic data. Political Analysis, 23(4), 564-577. doi.org/10.1093/pan/mpv018

    De ce perechile nu sunt observații independente (România-Italia și România-Spania au un capăt comun) și ce implică acest fapt pentru erorile standard. Limita principală a modelului din C7.

    C7

Lecturile, pe lecții

C1IntroducereJohnston, Kuchler, Kulkarni și Stroebel (2026); Bailey și colegii (2018)
C3Git și cadrul teoreticBailey și colegii (2018); Palloni și colegii (2001); de Haas (2010); Sandu (2005); Sandu (2025)
C6Analiza exploratorieBailey și colegii (2018); Bailey și colegii (2020); Blondel și colegii (2008)
C7Variabile și modelde Haas (2010); Bailey și colegii (2020); Aronow, Samii și Assenova (2015)
C8RaportulJohnston, Kuchler, Kulkarni și Stroebel (2026)

Extinderea căutării

  1. Căutarea pornește de la un articol-ancoră, de exemplu Bailey și colegii (2018).
  2. Căutarea înapoi: din referințele articolului se rețin lucrările relevante pentru întrebarea de cercetare.
  3. Căutarea înainte: funcția „Citat de” arată lucrările mai noi care citează articolul.
  4. Căutarea se face în engleză, cu termenii din titluri: social connectedness index, migrant networks, migration systems, la care se adaugă țara sau coridorul studiat.
  5. Aceeași căutare se repetă în cel puțin două surse: Web of Science sau Scopus, pentru revistele indexate, și Google Scholar sau OpenAlex, care includ și cărți, rapoarte și preprinturi.
  6. Asistenții bazați pe modele de limbaj, ca Elicit, grăbesc găsirea articolelor; ce afirmă despre un articol se verifică în articolul original înainte de a intra în matrice.
  7. Se citesc întâi rezumatul și secțiunea de metodă; lectura integrală urmează doar pentru lucrările relevante.
  8. Fiecare lucrare se notează pe un rând: întrebarea, datele, metoda, rezultatul și elementul preluat în proiect. Rândurile formează matricea literaturii, din care se scrie secțiunea de cadru teoretic a raportului.
  • Web of Science: revistele indexate, cu filtre pe domeniu, an și tip de lucrare și cu analiza citărilor. Pentru studenții UBB, accesul se face prin Biblioteca Centrală Universitară.
  • Scopus: căutare în titluri, rezumate și cuvinte-cheie, cu exportul rezultatelor. Accesul, tot prin Biblioteca Centrală Universitară.
  • Google Scholar: căutarea pornind de la un articol-ancoră: lucrările care l-au citat ulterior.
  • Semantic Scholar: referințele și citările unui articol, una lângă alta.
  • OpenAlex: căutare gratuită; API-ul permite colectarea metadatelor în Python, ca la cursul 2.
  • Elicit: articole pentru o întrebare formulată în cuvinte și un tabel cu datele, metoda și rezultatele lor. Fiecare afirmație se verifică în articolul original.
  • Connected Papers: lucrările apropiate de un articol-ancoră, după referințele și citările comune.
  • Zotero: salvarea articolelor din browser și generarea bibliografiei formatate pentru raport.